Aurora-Project.eu

Banner testa

Seguici su Facebook

Testarea pentru depistarea cancerului de col uterin

Cancerul cervical este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, după cel de sân, în rândul femeilor tinere (15-44 de ani) din Europa. Conform statisticilor IARC pentru anul 2004, cancerul cervical a fost diagnosticat la circa 34300 de femei din cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar aproximativ 16300 au murit din cauza acestei maladii.

Impactul social al cancerului cervical este enorm, deoarece cazurile se produc preponderent între vârsta de 35 şi 50 de ani, când femeile sunt în perioada lor cea mai activă în mediul profesional şi familial.

Pe teritoriul UE s-au raportat variaţii semnificative ale ratei de incidenţă şi mortalitate. Flagelul cancerului cervical este extrem de frecvent îndeosebi în noile state membre: mortalitatea a fost foarte ridicată în România (cu o rată evaluată conform standardelor de incidenţă la nivel global de 13,7/ 100.000 de femei/ an), şi în Lituania (10/ 100.000/ an), în timp ce cea mai scăzută rată s-a înregistrat în Finlanda (1,1/ 100,000/ an). Diferenţele s-ar putea datora, în principal, prezenţei sau absenţei unor programe eficiente de screening pentru cancerul cervical.

Prevenirea secundară a cancerului cervical este foarte importantă; de fapt, dintre toate tumorile maligne, cancerul cervical este singurul care poate fi cel mai eficient controlat prin screening. În ţările industrializate, incidenţa bolii şi mortalitatea provocată de aceasta au scăzut în mod semnificativ, cel mai probabil ca o consecinţă a screening-ului citologic. Conform IARC, screening-ul citologic efectuat în rândul populaţiei la fiecare 3-5 ani poate reduce incidenţa de cancer cu până la 80%.

Cancerul cervical este provocat de un virus, mai exact de tipurile cu risc crescut ale virusului papiloma uman (HPV). Cauza principală a cancerului cervical este o infecţie persistentă a tractului genital, declanşată de un tip cu risc crescut. Infecţiile genitale cu HPV sunt foarte răspândite în rândul populaţiei active sexual; cele mai multe dintre aceste infecţii se vindecă de la sine, însă când infecţia HPV cu un tip de virus cu risc crescut persistă, ea poate cauza modificări celulare la nivelul epiteliului cervical şi chiar cancer cervical.

Factorii care determină acutizarea infecţiilor cu HPV, respectiv producerea leziunilor cervicale de grad ridicat şi a cancerului nu se cunosc foarte clar, dar co-factori ca, de exemplu, imunitatea scăzută, joacă negreşit un rol important.

Detectarea anormalităţilor citologice prin examinare microscopică a frotiurilor Papanicolau colectate prin proceduri uzuale de control poate determina tratarea leziunilor precanceroase şi evitarea declanşării cancerului invaziv.

Un program de screening pentru cancerul cervical are nevoie de o politică de screening coerentă, cu stabilirea clară a:

-       grupului de vârstă ţintă;

-       intervalului între două teste screening cu rezultatele normale;

-       sistemelor de teste de screening;

-       strategiilor de selecţie şi tratament pentru femeile cu grad de risc.

Pentru a obţine beneficiile previzionate, un program bine organizat de screening trebuie să obţină acceptarea pe scară largă a populaţiei pentru participarea la program şi acoperirea unui eşantion cât mai mare de persoane vizate; totodată, toate componentele programului trebuie să fie de calitate şi realizate profesionist:

-       informarea populaţiei;

-       invitarea în program a grupurilor ţintă;

-       colectarea frotiurilor;

-       exectuarea testelor;

managementul rezultatelor anormale.

 
 
 
Banner Piede